Este una dintre cele mai complexe, avand nu numai o mare incarcatura de obiective turistice, dar si mai multe dotari cu grad de inoire diferit ceea ce faciliteaza activitati turistice in forme variate dar pe tot parcursul anului.
Se remarca peretii din gnaise si sisturi cristaline din M. Cozia si Culmea Narut, masivele calcaroase din sudul muntilor Capatanii, Parang sau din Podisul Mehedinti, masivele de sara de mica adancime de la Ocnele Mari si Sacelu in care prin prabusirea salinelor au rezultat lacuri si versanti specifici, defileele inguste ale Oltului si Jiului, cu numeroase praguri si stanci, multimea cheilor cu lungimi si fizionomie variate create de aproape toate vaile importante ce strabat barele de calcar din sudul Carpatior Meridionali, pesterile din masivele calcaroase cu dimensiuni variate si stadii de vevolutie foarte diferite, depresiunile subcarpatice largi, cu terase pe care se desfasoara majoritatea asezarilor, marginite de dealuri prelungi cu palcuri de padure sau livezi; forme de relief ce starnesc interes prin infatisarea inedita precum trovantii din cariera de la Costesti si versantii puternic ravenati de la Slatioara, microdepresiunile de tasare din arealele cu masive de sare.
Unele elemente ale cadrului natural, cu valoare stiintifica si peisagistica distincta sunt ocrotite. Langa Targu Jiu exista o poiana cu narcise si lalele pestrite. La Tismana este ocrotita padurea de castan dulce. Pe versantul nord-vestic al Magurii Slatioara se afla o rezervatie cu un ansamblu de forme de siroire ce da o nota aparte in peisaj. In Podisul Mehedinti si Muntii Mehedinti sunt mai multe pesteri protejate (Closani, Topolnita, Ponoare, Pestera lui Epuran), apoi rezervatii forestiere (Padurile de pin negru din Defileul Dunarii, Padurea de liliac salbatic de la Ponoare) si rezervatii paleontologice (Bahna).
Complexul Ponoare intruneste forme carstice reprezentative, unicate pe plan national, care ii confera valoare deosebita. In cadrul acestui complex se remarca: Podul Natural Ponoarele – forma carstica naturala, inedita in tara noastra prin dimensiuni, care a luat nastere prin prabusirea partiala a unei pesteri. Pestera este alcatuita din doua galerii (una activa si una fosila), care se deschid atat spre podul natural cat si spre depresiunea Zatonul Mare. Galeria fosila se remarca prin stalactitele tubulare pe care le are. Padurea de liliac de la Ponoare este prezenta pe versantii calcarosi aflati la 2 km de satul Ponoarele, avand nu numai importanta stiintifica, de peisaj dar reprezinta si un simbol pentru activitatile turistice traditionale. Astfel, in poienile de aici, in luna mai, cand liliacul este inflorit pe culmi se organizeaza Sarbatoarea liliacului, la care participa populatia din judet dar si multe localitati din tara.
Cele trei municipii Ramnicu Valcea, Targu Jiu si Drobeta Turnu Severin reprezinta nu numai importante centre turistice, dar si nucleele unor zone ce concentreaza multe localitati in care se afla elemente naturale sau cultural-istorice cu importanta pentru turismul national si international.
Centrul polarizator al municipiului Ramnicu Valcea si a culoarului Oltului este caracterizat de:
* un potential turistic diversificat ce cuprinde deopotriva obiective naturale si antropice cu valente variate si in buna masura cu un grad de cunoastere nationala (unele) si internationala (altele) ridicat.
* Ramnicu Valcea este cunoscut in documente de la 1389, dar cu urme mai vechi de locuire. Constituie cel mai important centru turistic de pe valea Oltului, avand un numar mare de obiective turistice. Intre obiective se impun: Muzeul de istorie (piese arheologice din neolitic, de la cetati dacice si castre romane aflate in apropiere -Buridava, Arutela), Muzeul memorial Anton Pann, biserici din secolele XV-XVII, Complexul arhitectonic al Episcopiei (secolul XIX), Parcul Zavoi, Complexul muzeistic Gh. Magheru din sudul orasului, etc.
* com. Bujoreni – Muzeul arhitecturii populare Valcene
* orasul Calimanesti cunoscut ca insemnata statiune balneoclimaterica. Aici sunt numeroase izvoare de ape minerale, unele termale, unele cunoscute inca din epoca daco-romana. Atestat documentar la 1388 a devenit statiune balneoclimaterica din secolul al XIX-lea si oras di 1929.
* Vladesti – centru de ceramica
* Baile Olanesti – atestat docummentar de la inceputul sec XVI, statiune balneoclimaterica din sec. XIX, 31 de izvoare minerale amenajate, baza de tratament.
* Ocnele Mari – oras din 1960, atestat documentar din sec XIV.
* Orasul Baile Govora este atestat documentar din sec XVI. Aici sunt izvoare minerale ce au favorizat dezvoltarea statiunii in sec. XX
* Shitul din pestera aflat in versantul Cheilor Bistrita
* Complexul Hurezi, cel mai mare ansamblu de arhitectura medievala din Tara Romaneasca format din manastirea si palatul ctitorite de Constantin Brancoveanu
* Complexul muzeistic Maldarasti – in care s-a amenajat un muzeu de arta
* orasul Horezu – vestit centru de ceramica, de prelucrare artistica a lemnului, tesaturi populare, expozitie de arta populara si festivalul artistic anual)
* Vaideeni si Novaci localitati recunoscute pentru specificul etnografic si folcloric. Din Novaci pleaca Transalpina, drumul stravechi ce trece peste munte in Transilvania la Sebes.
* Sacelu pe Blahnita – statiune balneara de interes local, dar a caror ape termale si minerale erau cunoscute si folosite inca de pe vremea romanilor.
Centrul polarizator al municipiului Targu Jiu este caracterizat de:
* Targu Jiu care se desfasoara in lunca si pe terasele Jiului, este o asezare veche, ce devine oras in 1598. Era renumit prin targurile ce se organizau aici. Astazi este un insemnat centru economic cultural si turistic. In oras se afla ansamblul sculptural Constantin Brancusi (amenajat intre anii 1936-1938 ce cuprinde Masa tacerii, Aleea scaunelor, Poarta Sarutului, Masa dacica realizate din piatra de Banpotoc si Coloana infinitului din fonta aramita), Muzeul judetean (are sectii de istorie, arta, etnografie), Mausoleul Ecaterina Teodoroiu se afla in centru iar muzeul memorial (in casa parinteasca din nordul orasului).
* satul Curtisoara – Muzeul etnografic gorjean (costume, tesuturi, unelte, ceramica, case, porti)
* Bumbesti – urme ale castrului roman
* Cheile de pe Sohodol, Bistrita, Mortu, Tismana
* Pesterile din bazinul Motrului-Closani
* Tismana – manastirea Tismana (ctitorie a lui Nicodim la 1375-1378, cu un bogat tezaur de obiecte de arta religioasa, muzeu, cascada, pastravarie in vecinatate)
Centrul polarizator al municipiului Drobeta Turnu Severin este caracterizat de:
* Drobeta Turnu Severin – fosta asezare geto-dacica (Drobeta), oras roman cu rang de municipium si colonie (sec II-III), cetatea Severinului in sec XIII, centru economic si comercial insemnat incepand cu sec XIX. Principalele obiective turistice: Muzeul regiunii Portile de Fier (cu valoroase colectii arheologice, de arta, etnografice, stiinte ale naturii), vestigii din cetatea Severiului, castrului roman si din piciorul podului roman construit de Apolodor din Damasc (sec. II), mai multe edificii din sec. XIX, XX, monumente, parcuri.
* padurea Crihala – punct de agrement
* Orsova – veche localitate cu sorginte in epoca daco-romana (Dierna) se afla pe o terasa joasa a Dunarii.
* Baia de Arama este un punct important de plecare fie in estul Podisului Mehedinti (la cele mai importante obiective naturale dar si in satele cu arhitectura specifica), fie pe sosea modernizata peste Muntii Mehedinti (pe langa Varfu lui Stan) in valea Cernei sau pe valea Motrului in munti sau in Podisul Getic. Aici se organizeaza in timpul anului mai multe sarbatori etnofolclorice traditionale.
Tipuri de turism:
* turism itinerant avand ca obiectiv manastirile, cheile si pesterile din regiunea subcarpatica si de pe rama muntilor
* turism de final de saptamana in punctele de agrement din vecinatatea oraselor principale
* turism de odihna si recreere, tratament in diferite statiuni de pe valea Oltului (Olanesti, Calimaesti-Caciulata, Ocnele Mari, Baile Govora)
* turism prilejuit de manifestari-etno-folclorice (sarbatoarea capsunilor, primavara in satele valcene; 21 iunie la Polovragi; sarbatoarea liliacului in Podisul Mehedinti)
* turism ocazionat de sarbatoarea hramului manastirrilor (Tismana, Hurez, Bistrita)
* turism de afaceri la Calimanesti-Caciulata.