Acest tip se refera la vizitarea cu caracter documentar sau in schimb de experienta a unor arii naturale protejate, a unor obiective de factură economica – pentru domeniul tehnic, sau institute de cercetare, observatoare astronomice etc. – pentru domeniul stiintific.

Admiratorii culorilor vii nu concep sa lipseasca de la perioada de inflorire a florii de colt sau a garofitei din Muntii Piatra Craiului.

In ceea ce priveste valorificarea potentialului natural prin turism stiintific, se detaseaza o forma particulara turismul speologic – explorarea si studiul complex al pesterilor.

Pesterile imbraca numeroase atribute de ordin atractiv, imensul lor potential turistic materializandu-se prin forme foarte diverse, dimensiuni (uneori impresionante), urme preistorice de viata s.a. De asemenea, prin conditiile topoclimatice si hidrografice specifice, unele pesteri adapostesc ghetari fosili (pestera Scarisoara din Muntii Apuseni).

In interiorul pesterilor, spectaculozitatea este data de forme specifice create de apa incarcata cu minerale care de-a lungul secolelor a creat diverse coloane, stalactite, stalagmite, care cresc pe masura ce apa picura si se evapora, lasand in urma depuneri minerale cu aspect ciudat. Sali cu dimensiuni impresionante sunt prezente in pesterile: Vantului, Topolnita, Tausoare.

Pe de alta parte, ingeniozitatea omeneasca, dublata de noile materiale si metode tehnice, a stat la baza aparitiei unor edificii tehnice spectaculoase care merita sa-si ocupe locul intre marile minuni ale lumii. In categoria obiectivelor cu functie economica si turistica se inscriu realizarile de tip industrial si tehnic care ilustreaza evolutia gandirii ingineresti si geniul creator al specialistilor (podurile, tunelele, vechile instalatii industriale, amenajarile hidrotehnice, mijloacele de transport etc.).

Multe dintre elementele infrastructurii de transport reprezinta adevarate atractii turistice care si-au castigat admiratia a mii de vizitatori datorita atributelor lor atractive (vechimea, dimensiunea, detaliul constructiv etc.). Exemplu: mocănita din Maramures care merge din Viseu de Sus, pe valea Vaserului pana in Carpati la statia Coman, aproape de granita cu Ucraina.

De asemenea, barajele si lacurile de acumulare (ex: Barajul de la Bicaz si lacul Izvorul Muntelui) au o larga raspandire indeosebi in regiunile muntoase strabatute de retelele fluviale cu debite mari, atractia exercitata asupra turistilor datorandu-se, pe de o parte, formei, dimensiunilor si poziției spatiale a barajului, iar pe de altă parte, configuratiei si pitorescului lacului de acumulare din amontele acestuia. Turistul gaseste in zona lacurilor de acumulare un loc ideal pentru practicarea pescuitului sportiv, a sporturilor nautice sau a altor activitati de agrement.