Metoda contabilitatii arata modalitatea prin care contabilitatea rezolva sarcinile care decurg din obiectul ei de cercetare si reflectare a operatiilor economice. In aplicarea metodei se utilizeaza procedeul ca aspect particular practic de aplicare a unei metode. Caracterul complex al obiectului contabilitatii face ca si metoda contabilitatii sa aiba un caracter complex.
Metoda contabilitatii cuprinde totalitatea principiilor si procedeelor folosite in contabilitate pentru reflectarea si controlul tuturor elementelor ce compun obiectul ei de studiu.
Procedeele metodei contabilitatii sunt:
a) procedee generale tuturor disciplinelor
b) procedee comune mai multor discipline economice
c) procedee specifice contabilitatii
a) Procedeele generale pentru toate stiintele pot fi:
* Observatia permite cunoasterea operatiilor economice in vederea inregistrarii lor in contabilitate (ex: enuntul operatiei economice)
* Rationamentul permite formularea unor judecati de valuare in legatura cu natura informatiilor contabile (ex: structura elementelor patrimoniale)
* Comparatia ofera asemanari si deosebiri ce permit formularea de concluzii (ex: se compara cheltuielile cu veniturile pentru a sublinia rezultatul exercitiului, sub forma de profit sau pierdere)
* Clasificarea presupune gruparea elementelor studiate in clase sau grupe omogene tinand seama de asemanarile dintre ele (ex: conturile sunt clasificate in vederea ordonarii lor in planul de conturi)
* Analiza este procedeul prin care fenomenele supuse inregistrarii contabile, sunt studiate in mod amanuntit in vederea determinarii formulei contabile (ex: etapele analizei contabile)
* Sinteza ofera posibiltatea centralizarii si generalizarii operatiilor economice financiare in vederea intocmirii documentelor de sinteza si determinarii unor indicatori economici (ex: intocmirea bilantului contabil)
b) Procedeele comune mai multor discipline economice, folosite si in contabilitate sunt:
* Documentarea presupune ca la baza fiecarei inregistrari contabile sa se afle un document justificattiv. In acest mod se asigura realitatea si exactitatea datelor contabile (ex: inregistrarea vanzarii se face pe baza facturii)
* Evaluarea consta in exprimarea valorica cu ajutorul etalonului banesc a operatiilor economice supuse inregistrarilor contabile. Numai astfel se creeaza posibilitatea insumarii, centralizarii si generalizarii datelor contabile. (ex: valoarea totala a vanzarilor de marfuri dintr-un magazin exprimata in lei)
* Calculatia presupune utilizarea unor marimi de calcul in scopul determinarii unor informatii. Astfel se efectueaza calcule la intocmirea documentelor de evidenta, stabilirea preturilor, determinarea costurilor unitare, stabilirea rezultatului exercitiului
* Inventarierea presupune stabilirea faptica a existentei cantitative si calitative a elementelor patrimoniale in vederea compararii cu situatia scriptica din contabilitate. Inventarul arata situatia reala existenta (ex: inregistrarea tuturor sortimentelor de marfuri dintr-un magazin existente faptic la data inventarului)
c) Procedee specifice contabilitatii
* Bilantul este documentul de sinteza in care se prezinta, in expresie baneasca, existenta elementelor de activ, a datoriilor si a capitalului propriu la un moment dat.
* Contul serveste pentru reflectarea in mod direct a fiecarui element patrimonial. Spre deosebire de bilant, care asigura cunoasterea patrimoniului numai sub forma existentelor la un moment dat, contul urmareste elementele patrimoniale in dinamica lor sub forma miscarilor si transformarilor, a cresterilor si a micsorarilor de active, datorii, capitaluri, cheltuieli, venituri, rezultate.
* Balanta de verificare este un model de centralizare si verificare a corectitudinii si exactitatii inregistrarilor in conturi. Are o forma tabelara unde sunt prezentate conturile si sumele aferente. Ea asigura legaturile intre conturi si bilant. Prin sistemul centralizat balanta de verificare ofera informatii privind atat modificarile in structura patrimoniului cat si pe ansamblu.